În timp ce privesc această fotografie gândurile îmi zboară în zeci de direcţii … cu cât privesc mai mult încep parcă să simt mirosuri, senzaţii tactile … ce amintiri.
Simt mirosul de fum ce iese pe hornuri,
Mirosul de frunze arse,
Vântul de seară,
Aud clopotul de la biserică,
Aud talăngile vacilor care se întorc de la păşune,
Gustul de lapte proaspăt muls,
Mirosul de fân,
Mirosul livezii din spatele casei,
Gustul de vin de casă,
Mirosul de jumări,
Mămăliga aburind pe fund de lemn,
Lumina soarelui ce apune,
Umbra copacului din grădină
Bunica mă strigă să vin de la joacă,
Un vecin batei nişte cuie în gard
… mi se face pielea găină …
Mă scutur, zâmbesc şi închid fotografia …
O imagine cât o mie de cuvinte sau cât amintirea unei copilării!
Voi ce părere aveţi?
Leave a reply